life = risk

via Dragos Novac

Secretul

"Atunci cand iti doresti ceva cu adevarat, intreg Universul conspira la realizarea lui". Probabil suna a replica luata din una din cartile lui Coelho.
Conform filmului "The Secret", se pare ca exista si o explicatie stiintifica: legea gravitatiei.
Cum functioneaza? Daca iti doresti un lucru si te focalizezi asupra lui, il atragi in viata ta. Desigur, se intampla si invers: atragi cu aceeasi forta si ceea ce urasti… doar pentru simplul fapt ca iti focalizezi atentia in acea directie.
Nu voi comenta partile bune sau rele ale filmului, sau mai bine zis, ale documentarului.
Este o pledoarie pentru gandirea pozitiva. Tu creezi lumea in care traiesti.
Intotdeauna am stiut ca e mai bine sa ai un gand pozitiv decat unul negativ sau ca exista o oarecare legatura intre ceea ce simti, ceea ce gandesti si ceea ce atragi.
Legea gravitatiei spune că vei atrage oportunităţi şi ocazii… însă fără o acţiune imediată şi consecventă, acestea vor trece pe lângă tine…
Secret? Nu e niciun secret. Pentru inceput, indrazneste sa visezi!

Ca 2 unde intr-o faza...

Vrei sa fii my best friend? Chiar vrei asta? Chiar crezi ca poti?
Iti spun eu atunci ce trebuie sa faci: sa ma asculti atunci cand rad, atunci cand plang, chiar si atunci cand nu iti dai seama daca rad sau plang.

Sa nu imi dai sfaturi pe care nici tu nu le crezi sau nu le aplici.

Sa ma astept intotdeauna din partea ta la o parere sincera si obiectiva, oricat de critica ar fi ea.
Sa ne intelegem din priviri, sa stii ce cadouri mi-ar placea sa primesc.

Sa ne influentam dar sa nu copiem.

Daca ne vedem rar, sa vorbim la telefon des. Daca ne sunam des, sa ne vedem rar.

Sa iti cunosc jumatatea (e important pentru mine chiar daca nu crezi asta).

Sa fii alaturi de mine indiferent ce decizie iau.

Sa imi prezinti si alt mod de a vedea viata si sa ai argumente, evident! :)

Sa avem cel putin un mic secret al nostru...asa, ca sa ma simt putin mai speciala.

Sa nu-mi ascunzi nimic, nimic ce crezi ca m-ar interesa dar m-ar distruge daca as afla.

Cu siguranta, eu voi face mult mai mult pentru tine!

Let me think, let me think!

Daaaa, e frumoasa leapsa de la Adelaida! Se pare ca de data asta nu trebuie sa spun ultimul gand, ci ultimele 8!

1. cu ce oare ma imbrac la ziua mea?? :)))))
2. maine trebuie sa semnez contractul pentru team building
3. parca as schimba culorile blogului
4. wtf! messenger-ul ma arata tot timpul idle!
5. primavara=vremea schimbarilor...
6. maine imi vine mp3 playerul
7. nu mai pleaca musafirii astia nepoftiti sa pot adormi :(
8. sa dau leapsa mai departe?

Pam-pam!

Mai bine sa-i ascultam pe parinti

“Mama-mi spunea candvaaaa, sa deschid bine ochii…e o lume reaaaa, Dar nu-mi pasa!”

Mai stii versurile?
Imi aduc aminte de cate ori mi se spunea ca sunt prea naiva si increzatoare, iar eu de atatea ori spuneam convinsa fiind, ca nu conteaza, ca nu pot privi cu scepticism pe toata lumea si ca e normal sa acord prezumtia de nevinovatie pana la proba contrarie. Inca mai acord o sansa fiecaruia, dar m-am lovit de atatea ori de rautatea si indiferenta celor din jur incat imi place sa cred ca-i pot recunoaste din timp si astfel reusesc sa ma feresc la timp de ei. Sau nu! :) Inca mai sunt naiva. Se intampla destul de rar sa cunosc un om cu care am chestii in comun si cu care sa ma inteleg, incat am impresia ca imediat putem deveni buni prieteni si ca nu imi va putea face rau.

Chiar si prietenii sunt rai. Sau cel putin cei pe care-i consideri prieteni. Ii accepti asa cum sunt sau te gandesti ca asa a fost conjunctura, ca poate vei reusi sa-i schimbi, ca poate cu tine va fi altfel.

Te gandesti ca daca vei face si tu la fel cu altii vei deveni imun si nu vei mai suferi? Nimic mai fals, nu faci decat sa fii o veriga intr-un lant al rautatilor.

Am folosit de prea multe ori cuvantul rau. De fapt, lumea nu este rea. Lumea este mult prea ocupata sa isi traiasca viata incat nu mai are timp sa menajeze pe fiecare. Si crede-ma, nu iti poti trai viata gandindu-te la binele tuturor. Pur si simplu nu poti! Involuntar faci rau altora in goana dupa propria satisfactie. Realitatea este ca gandim diferit, avem interese si sentimente diferite.

Mai bine-i ascultam pe parinti.

Mi-am dat seama

Mi-am dat seama ca vad lucrurile altfel. Mi-am dat seama ca nu imi mai place sa vorbesc cu orele la telefon, ca prefer sa ies la o bere decat sa ies in club, ca prietenii nu reusesc intotdeauna sa ma inveseleasca. Mi-am dat seama ca trebuie sa zambesc no matter what deoarece problemele nu se rezolva daca stau suparata si nimeni nu doreste sa aiba de-a face cu o persoana morocanoasa. Mi-am dat seama ca nu poti sa faci pe cineva sa te iubeasca, dar poti sa fii o persoana iubita. Mi-am dat seama ca exista prietenie adevarata si la distanta. Mi-am dat seama ca doi oameni pot privi acelasi lucru dar pot vedea ceva total diferit. Mi-am dat seama ca pot sa plec dimineata vesela la serviciu, daca ascult cateva melodii preferate. Mi-am dat seama ca apreciez mult mai mult lucrurile pe care le fac mai rar, caci ceea ce e mult strica. Mi-am dat seama ca sunt mai reflexiva, ca imi place acasa, ca imi place sa fac poze. Mi-am dat seama ca am inceput sa apreciez oameni pe care ii ignoram. Mi-am dat seama ca o discutie cu un baiat ma face sa realizez mai multe decat o discutie cu o fata, ca exista persoane care ma fac sa nu ma simt in largul meu, ca inca mai rosesc. Mi-am dat seama ca imi place sa ma duc singura la shopping, ca imi place sa cumpar cadouri. Mi-am dat seama ca imi place sa vorbesc cu straini, ca imi place sa pun intrebari ciudate si sa trag concluzii, ca imi schimb starea de la o secunda la alta, ca fac compomisuri. Mi-am dat seama ca fiecare are alt mod de a arata ceea ce simte si nu judec pentru asta. Mi-am dat seama ca ma maturizez.

21 de cuvinte.

Am preluat ideea de la Tudor Chirila si am intrat in joc. Pentru ca intr-adevar vorbim mult prea mult si nu ne mai intelegem. Desi ma asteptam sa fie mai greu, cele 21 de cuvinte s-au evidentiat imediat in mintea mea si uite ce a iesit :

Prieten
Joc
Muzica
Ochi
Turcoaz
Vulnerabil
Pinguin
Curiozitate
Dezordine
Fluture
Zambet
Dilema
Amintire
Adevar
Blog
Atingere
Alunitza
Intrebare
Senzatie
Satisfactie
Subtil

Care sunt cele 21 de cuvinte ale tale?

Weekend la munte

Un weekend la munte. L-am dorit, l-am planuit, l-am petrecut. Simplu, doar eu si Sabina in cautarea unei oaze de liniste…
Pe scurt: peisaj superb, camera frumoasa, pijamale, mancare buna, un pahar de vin rosu. A fost frumos. Nu de ajuns incat sa ma intorc cu forte proaspete dar am venit relaxata.
Ordine in ganduri? Plan de dezvoltare personala? Neah, nici nu am vrut sa aud de asta. Liniste totala. Pana atunci : inteleg si doresc sa merg mai departe !

Si ce va urma?

Mi s-a pus o intrebare...In ce timp traiesti? In trecut, prezent sau viitor? Si am raspuns ca traiesc in secunda urmatoare, in viitorul imediat apropiat. Asta nu inseamna ca sunt o persoana calculata si ca ma gandesc la consecintele actelor mele.
Este vorba despre placerea de a anticipa ce se va intampla in secunda urmatoare, de a anticipa faptele celorlalti. Este ca un pariu cu tine insuti...situatia este atat de previzibila? Il cunosti atat de bine pe celalalt incat sa stii care va fi urmatoarea lui replica sau actiune? O nebunie, daca stai sa te gandesti. Un nou hobby de-al meu :)

C-asa-i in tenis

Sunt persoane cu care nu gasesti nici un subiect de discutie, persoane cu care vorbesti banalitati si sunt persoane cu care joci tenis...si fiecare discutie devine o disputa. Replici dupa replici...un joc al orgoliului...pasezi mingea de la unul la altul...nu mai conteaza cine castiga.
Jucatorii de tenis sunt cei carora le place sa provoace si sa accepte provocari. Le place sa castige, insa lupta trebuie sa fie stransa si adversarul pe masura. Este un joc al cuvintelor, unde singura regula este sa ridici itotdeauna mingea la fileu. Porneste de la o discutie banala pentru ca apoi sa se ajunga la un meci al orgoliilor. Si totusi cand se termina? Exista un castigator?