(I)Moral

Cine decide ce este bine si ce este rau, limita dintre moral si imoral?
Ideea de moral se naste in sanul familiei, cand mama iti spune sa nu intri in vorba cu strainii, sa nu fumezi pe strada, sa nu injuri, sa nu te imbeti si asa mai departe. De ce? Ca asa se cuvine, ca asa este moral. Este vorba de sex, de credinte, de placeri, de moduri de exprimare, de moduri de interactiune. Este imoral faptul care jeneaza simturile celor mai multi.
Nu pot sa nu ma gandesc la ideea stupida ca barbatul are voie si fata nu. Nu cred in totalitate in egalitatea sexurilor, nici n-as avea cum... Dar traim in aceeasi societate, ne influentam unii pe altii, barbati sau femei si deodata, stop! tu nu ai voie, tu esti femeie!
Eu prefer sa cred ca fiecare este pentru sine, tinand sau nu cont de gura lumii. Intr-o lume unde fiecare are dreptul la viata si decizie...si fiecare are aceleasi libertati la propriile alegeri si decizii ca toata lumea.

PS: Voiam sa scriu mai mult, mai direct, mai personal dar poate nu este moral....

Bucurestiul nu dauneaza grav sanatatii

Help! De cateva zile ma complac intr-o amorteala de neinvins. Firea mea energica nu mai face fata... acelasi scenariu zi de zi, aceeasi oboseala si lene ma cuprinde si timpul trece tot mai greu si totul e fierbinte, foarte fierbinte.
Sa fie de vina Bucurestiul? Nebunia capitalei care ma atragea si ma facea sa ma simt independenta pare sa nu ma mai motiveze. Si totusi refuz sa cred asta, energia mea doar se topeste...
Nu sunt de acord cu cei care considera ca Bucurestiul dauneaza grav sanatatii. Am stiut de mult ca asta e ceea ce imi doresc, sa descopar ceva nou, sa incep o noua etapa in viata mea. Si totusi nu am plecat fara sa ma uit inapoi si in nici un caz nu mi-am uitat prietenii. Este perioada in care desopar lumea din jurul meu si ma descopar pe mine... si asta imi place la nebunie.
Deja prind viata, imi revine speranta, incep sa ma racoresc... am nevoie doar de un mic stimulent :)

Nimic

Oboseala, caldura maaaare, stressss si situatii noi.... prin asta se caracterizeaza ultimele doua saptamani. Probabil de aceea nu am mai postat nimic desi nu ma plang de lipsa de subiecte interesante :)
Am promis ca revin cu detalii despre ultimul post in legatura cu interpretarile asupra fetelor, fie ele "bune sau rele". Dar m-am cam plictisit de subiect. Cert este ca in urma sondajului de opinie destul de multi mi-au dat dreptate iar restul au sustinut ca este imposibil sa-ti faci o parere din cateva detalii. No comment.
Prea cald. Prea obosita. See you next time!

Good girls vs bad girls

O iesire banala intre doua prietene. Una sta jos si bea o bere, cealalta danseaza de una singura pentru ca are chef. Si atat. Dar nu, totul se interpreteaza... De ce bea tipa care sta jos bere? Se plictiseste? De ce nu danseaza? Vrea sa agate? Dar tipa care danseaza de una singura? Ia uite cum se misca... hmm... are chef de show... vrea sa agate? [de remarcat ca in ultimul caz se pun muult mai putine intrebari(!)] Si iata cum o iesire intre fete se rezuma in imaginatia multora la o iesire cu un scop foarte bine stabilit.
Care credeti ca este fata cea buna si fata cea rea? Pentru ca este clar ca trebuie sa existe un personaj pozitiv si altul negativ. Scorpia este evident tipa care danseaza si care din cand in cand trage priviri urate tipului care a venit cu sperante incercand sa-i agate prietena care isi savura berea. De ce este ea scorpie? Pentru ca pare indisponbila, in dansul ei nu mai este loc de un baiat langa ea, se simte bine, traieste muzica, daca apare un intrus ii poate intoarce imediat spatele si gata. Tipa linistita de la masa pare muuult mai disponibila, mai vulnerabila deoarece sta singurica si plictisita.
Asa e sau nu? Asta e parerea generala? Sunt multe alte interpretari ale acestei situatii banale dar aceasta este cea mai raspandita.
Voi lasa subiectul neterminat, deoarece mai am destule de spus despre asta.
Astept cu interes orice parere...

Ca intre timizi

Luni seara...ora 22.00...plictiseala...peripetii prin camin (imaginati-va 3 fete blocate in camera si cheia care se incapatana sa nu mai iasa din usa). In fine, destule motive ca sa accept o invitatie la un suc, invitatie venita din partea unui strain...nu ma intrebati cum am intrat in vorba cu strainul :))
Oricum, nu asta este important. Ceea ce vreau eu sa punctez este uimirea de a mai intalni oameni care nu pot privi in ochi persoana din fata lor, oameni cuprinsi de o timiditate exagerata care nu are nici un fel de legatura cu sensibilitatea, timiditate alimentata de niste emotii absolut neconstructive.
E ok sa fii timid, fiecare din noi ajungem sa fim timizi in functie de situatia in care ne plasam. In general acest fapt apare atunci cand esti pus in fata unor noi situatii care implica comunicare la scara larga.
Daca azi spun cuiva ca sunt o timida cred ca glumesc si ii apuca rasul. Si totusi asta sunt, o timida care se tine sub control. Care la un moment dat si-a dat seama ca nu trebuie sa fie iubita si acceptata de toata lumea.
Cum?? Sa faci din viata ta "un ritual" incepand cu trezitul dimineata, sa te imbraci frumos (consider o terapie impotriva timiditatii sa te imbraci asa cum iti place), sa iti propui tot felul... apoi sa socializezi cu cei din jur, sa nu fii singur. Si inca ceva: nu exista reguli stricte pe lumea aceasta.. doar facute de oameni...

Barbat+femeie=prietenie?

Nimic nu este mai interesant decat sa stai de vorba ore intregi cu un(o) bun(a) prieten(a) cu care poti discuta orice, dar absolut orice... Si mai interesant este atunci cand prietenul(a) este de sex opus. Stiu ca este un subiect foarte controversat si multi ma vor contrazice gandind ca nu exista prietenie sincera intre doi oameni de sex opus.

Un punct de vedere obiectiv este acela al definitiei prieteniei: sentiment de simpatie, de stimă, de respect,de empatie, de încredere, de ataşament reciproc care leagă două persoane, unde una îi doreşte binele celeilalte; legătură care se stabileşte între persoane, pe baza acestor sentimente. Astfel, condiţia ca persoanele să fie de acelaşi sex nu este una sine qua non. Dacă se întrunesc cumulativ condiţiile ce rezultă din elementele definiţiei date puteţi considera că aveţi un prieten.

Din proprie experienta sustin cu tarie ca da, pot exista relatii foarte stranse de prietenie intre un baiat si o fata si ma consider norocoasa din acest punct de vedere. Bineinteles, nu as renunta la prietenele mele pentru nici un baiat dar discutiile cu baietii sunt intotdeauna mai "nonconformiste".
Este adevarat ca cei doi se pot apropia mult mai mult dupa ce a existat o eventuala idila, dar asta nu este de condamnat...ba chiar poate fi o dovada de maturitate din partea amandurora.

Exista in viata mea cel putin un barbat care a spart toate prejudecatile legate de prietenia intre doua persoane de sex diferit. Nu numai ca eu nu il pot privi decat ca pe un frate mai mare, dar stiu si simt ca nici el, nici o secunda nu ma priveste decat ca pe sora mica :))

Nu stiu ce oameni aveti voi in viata voastra, dar daca nu aveti asa un prieten... sa va cautati.