life = risk

via Dragos Novac

Secretul

"Atunci cand iti doresti ceva cu adevarat, intreg Universul conspira la realizarea lui". Probabil suna a replica luata din una din cartile lui Coelho.
Conform filmului "The Secret", se pare ca exista si o explicatie stiintifica: legea gravitatiei.
Cum functioneaza? Daca iti doresti un lucru si te focalizezi asupra lui, il atragi in viata ta. Desigur, se intampla si invers: atragi cu aceeasi forta si ceea ce urasti… doar pentru simplul fapt ca iti focalizezi atentia in acea directie.
Nu voi comenta partile bune sau rele ale filmului, sau mai bine zis, ale documentarului.
Este o pledoarie pentru gandirea pozitiva. Tu creezi lumea in care traiesti.
Intotdeauna am stiut ca e mai bine sa ai un gand pozitiv decat unul negativ sau ca exista o oarecare legatura intre ceea ce simti, ceea ce gandesti si ceea ce atragi.
Legea gravitatiei spune că vei atrage oportunităţi şi ocazii… însă fără o acţiune imediată şi consecventă, acestea vor trece pe lângă tine…
Secret? Nu e niciun secret. Pentru inceput, indrazneste sa visezi!

Ca 2 unde intr-o faza...

Vrei sa fii my best friend? Chiar vrei asta? Chiar crezi ca poti?
Iti spun eu atunci ce trebuie sa faci: sa ma asculti atunci cand rad, atunci cand plang, chiar si atunci cand nu iti dai seama daca rad sau plang.

Sa nu imi dai sfaturi pe care nici tu nu le crezi sau nu le aplici.

Sa ma astept intotdeauna din partea ta la o parere sincera si obiectiva, oricat de critica ar fi ea.
Sa ne intelegem din priviri, sa stii ce cadouri mi-ar placea sa primesc.

Sa ne influentam dar sa nu copiem.

Daca ne vedem rar, sa vorbim la telefon des. Daca ne sunam des, sa ne vedem rar.

Sa iti cunosc jumatatea (e important pentru mine chiar daca nu crezi asta).

Sa fii alaturi de mine indiferent ce decizie iau.

Sa imi prezinti si alt mod de a vedea viata si sa ai argumente, evident! :)

Sa avem cel putin un mic secret al nostru...asa, ca sa ma simt putin mai speciala.

Sa nu-mi ascunzi nimic, nimic ce crezi ca m-ar interesa dar m-ar distruge daca as afla.

Cu siguranta, eu voi face mult mai mult pentru tine!

Let me think, let me think!

Daaaa, e frumoasa leapsa de la Adelaida! Se pare ca de data asta nu trebuie sa spun ultimul gand, ci ultimele 8!

1. cu ce oare ma imbrac la ziua mea?? :)))))
2. maine trebuie sa semnez contractul pentru team building
3. parca as schimba culorile blogului
4. wtf! messenger-ul ma arata tot timpul idle!
5. primavara=vremea schimbarilor...
6. maine imi vine mp3 playerul
7. nu mai pleaca musafirii astia nepoftiti sa pot adormi :(
8. sa dau leapsa mai departe?

Pam-pam!

Mai bine sa-i ascultam pe parinti

“Mama-mi spunea candvaaaa, sa deschid bine ochii…e o lume reaaaa, Dar nu-mi pasa!”

Mai stii versurile?
Imi aduc aminte de cate ori mi se spunea ca sunt prea naiva si increzatoare, iar eu de atatea ori spuneam convinsa fiind, ca nu conteaza, ca nu pot privi cu scepticism pe toata lumea si ca e normal sa acord prezumtia de nevinovatie pana la proba contrarie. Inca mai acord o sansa fiecaruia, dar m-am lovit de atatea ori de rautatea si indiferenta celor din jur incat imi place sa cred ca-i pot recunoaste din timp si astfel reusesc sa ma feresc la timp de ei. Sau nu! :) Inca mai sunt naiva. Se intampla destul de rar sa cunosc un om cu care am chestii in comun si cu care sa ma inteleg, incat am impresia ca imediat putem deveni buni prieteni si ca nu imi va putea face rau.

Chiar si prietenii sunt rai. Sau cel putin cei pe care-i consideri prieteni. Ii accepti asa cum sunt sau te gandesti ca asa a fost conjunctura, ca poate vei reusi sa-i schimbi, ca poate cu tine va fi altfel.

Te gandesti ca daca vei face si tu la fel cu altii vei deveni imun si nu vei mai suferi? Nimic mai fals, nu faci decat sa fii o veriga intr-un lant al rautatilor.

Am folosit de prea multe ori cuvantul rau. De fapt, lumea nu este rea. Lumea este mult prea ocupata sa isi traiasca viata incat nu mai are timp sa menajeze pe fiecare. Si crede-ma, nu iti poti trai viata gandindu-te la binele tuturor. Pur si simplu nu poti! Involuntar faci rau altora in goana dupa propria satisfactie. Realitatea este ca gandim diferit, avem interese si sentimente diferite.

Mai bine-i ascultam pe parinti.

Mi-am dat seama

Mi-am dat seama ca vad lucrurile altfel. Mi-am dat seama ca nu imi mai place sa vorbesc cu orele la telefon, ca prefer sa ies la o bere decat sa ies in club, ca prietenii nu reusesc intotdeauna sa ma inveseleasca. Mi-am dat seama ca trebuie sa zambesc no matter what deoarece problemele nu se rezolva daca stau suparata si nimeni nu doreste sa aiba de-a face cu o persoana morocanoasa. Mi-am dat seama ca nu poti sa faci pe cineva sa te iubeasca, dar poti sa fii o persoana iubita. Mi-am dat seama ca exista prietenie adevarata si la distanta. Mi-am dat seama ca doi oameni pot privi acelasi lucru dar pot vedea ceva total diferit. Mi-am dat seama ca pot sa plec dimineata vesela la serviciu, daca ascult cateva melodii preferate. Mi-am dat seama ca apreciez mult mai mult lucrurile pe care le fac mai rar, caci ceea ce e mult strica. Mi-am dat seama ca sunt mai reflexiva, ca imi place acasa, ca imi place sa fac poze. Mi-am dat seama ca am inceput sa apreciez oameni pe care ii ignoram. Mi-am dat seama ca o discutie cu un baiat ma face sa realizez mai multe decat o discutie cu o fata, ca exista persoane care ma fac sa nu ma simt in largul meu, ca inca mai rosesc. Mi-am dat seama ca imi place sa ma duc singura la shopping, ca imi place sa cumpar cadouri. Mi-am dat seama ca imi place sa vorbesc cu straini, ca imi place sa pun intrebari ciudate si sa trag concluzii, ca imi schimb starea de la o secunda la alta, ca fac compomisuri. Mi-am dat seama ca fiecare are alt mod de a arata ceea ce simte si nu judec pentru asta. Mi-am dat seama ca ma maturizez.

21 de cuvinte.

Am preluat ideea de la Tudor Chirila si am intrat in joc. Pentru ca intr-adevar vorbim mult prea mult si nu ne mai intelegem. Desi ma asteptam sa fie mai greu, cele 21 de cuvinte s-au evidentiat imediat in mintea mea si uite ce a iesit :

Prieten
Joc
Muzica
Ochi
Turcoaz
Vulnerabil
Pinguin
Curiozitate
Dezordine
Fluture
Zambet
Dilema
Amintire
Adevar
Blog
Atingere
Alunitza
Intrebare
Senzatie
Satisfactie
Subtil

Care sunt cele 21 de cuvinte ale tale?

Weekend la munte

Un weekend la munte. L-am dorit, l-am planuit, l-am petrecut. Simplu, doar eu si Sabina in cautarea unei oaze de liniste…
Pe scurt: peisaj superb, camera frumoasa, pijamale, mancare buna, un pahar de vin rosu. A fost frumos. Nu de ajuns incat sa ma intorc cu forte proaspete dar am venit relaxata.
Ordine in ganduri? Plan de dezvoltare personala? Neah, nici nu am vrut sa aud de asta. Liniste totala. Pana atunci : inteleg si doresc sa merg mai departe !

Si ce va urma?

Mi s-a pus o intrebare...In ce timp traiesti? In trecut, prezent sau viitor? Si am raspuns ca traiesc in secunda urmatoare, in viitorul imediat apropiat. Asta nu inseamna ca sunt o persoana calculata si ca ma gandesc la consecintele actelor mele.
Este vorba despre placerea de a anticipa ce se va intampla in secunda urmatoare, de a anticipa faptele celorlalti. Este ca un pariu cu tine insuti...situatia este atat de previzibila? Il cunosti atat de bine pe celalalt incat sa stii care va fi urmatoarea lui replica sau actiune? O nebunie, daca stai sa te gandesti. Un nou hobby de-al meu :)

C-asa-i in tenis

Sunt persoane cu care nu gasesti nici un subiect de discutie, persoane cu care vorbesti banalitati si sunt persoane cu care joci tenis...si fiecare discutie devine o disputa. Replici dupa replici...un joc al orgoliului...pasezi mingea de la unul la altul...nu mai conteaza cine castiga.
Jucatorii de tenis sunt cei carora le place sa provoace si sa accepte provocari. Le place sa castige, insa lupta trebuie sa fie stransa si adversarul pe masura. Este un joc al cuvintelor, unde singura regula este sa ridici itotdeauna mingea la fileu. Porneste de la o discutie banala pentru ca apoi sa se ajunga la un meci al orgoliilor. Si totusi cand se termina? Exista un castigator?

Interviu cu "partenera de viata"

Interesanta postura de reporter :) Ideea a venit pe moment. Intrebari simple si raspunsuri sincere. Vor mai urma si alte interviuri...

Care e cuvantul care te descrie cel mai bine?
E greu intr-un cuvant cand eu oricum vorbesc foarte mult....dar k sa ma conformez regulilor....calculata.
Descrie o zi din viata ta.
Ma trezesc in fiecare zi la aceeasi ora( mai putin zilele cu ghinion cand am si alte nimicuri de facut inainte de a pleca la serviciu), pierd minute in sir cu capul in dulap gandindu-ma “cu ce dracu sa ma mai imbrac si azi”, ma enervez ca nu vine aproape niciodata 601 si ma impinge lumea in 41. Ajung la birou, inainte de a-mi da haina jos deschid calculatorul. Imi fac cafeaua, deschid mailul, mess-ul si mozilla, televizorul pe un matinal. Apoi depinde...de cat de aglomerata se anunta ziua si cate lucruri restante am din ziua de ieri.
Daca sunt mai libera, citesc tot ce prind, ma bag in discutii interminabile cu lumea care freaca menta k si mine, si-mi pierd tot cheful de munca pentru restul zilei.
Daca am treaba multa nu ies nici macar la tigara, sunt agitata toata ziua, dar fericita si satisfacuta cand se termina.
Plec tarziu de la birou (dupa ce eventual te-am pus sa ma astepti de nu stiu cat timp), si am tendinta de a ma indrepta spre cel mai apropiat bar din regie, unde dezbatem de obicei aceleasi lucruri pe care le stim deja amandoua. Ajung acasa pe la 10-11(depinde cat de profunda a fost discutia) si ma culc devreme k sunt obosita.
Asta e in cursul saptamanii :P. In weekend e cu totul alta poveste ).
Sa trecem la urmatorul nivel :)In spatele oricarui barbat de succes exista o femeie puternica. Este adevarat?
E adevarat ca toti barbatii (indiferent de cat de puternici sau slabi sunt ei) vor o femeie sa le fie alaturi. Chiar daca afirma ca nu o iubesc, k nu-i intereseaza cu adevarat, ei totusi nu pot trai singuri. Consider ca in spatele oricarui barbat se afla o femeie, doar ca ea il lasa sa creada k el conduce, cand de fapt ea trage toate sforile. Nu sunt feminista inraita.
Exista barbatul frumos, destept, sensibil, care sa spuna mereu adevarul… un barbat perfect?
Exista la un moment dat in ochii fiecareia dintre noi. Dispare apoi.....pentru ca, sa recunoastem, viata in 2 te schimba, si in plus.....nu ne plac oamenii perfecti.
Un barbat inteligent si mai uratel sau unul frumos si mai prostut?
Pana la urma, inteligenta si spiritul unui om te face sa-l vezi si fizic diferit decat este. Nu ma deranjeaza ca are putina burta sau nasul stramb, daca la capitolul simtul umorului sau inteligenta are un plus. Deci clar: inteligent si mai uratel....Auzi, da poate sa aibe si niste banuti in plus???
Care este cel mai frumos lucru care te-a marcat?
Nu stiu in ce sens ai pus intrebarea...dar raspund cu primul lucru care mi-a venit in minte: sa simt ca cineva depinde de mine si eu chiar il pot ajuta (nu te gandi la chestiuni de viata si de moarte)
Crezi in prieteni adevarati?
Momentan tind sa raspund da.....timpul va demonstra daca e asa sau nu.
Prin ce momente de cotitura sau de tranzitie ai trecut ca adolescent?
Cel mai mult m-a marcat rautatea unor oameni carora nu le-ai facut absolut nimic. A fost unul pe care nu-l voi uita niciodata...dar prefer sa nu-l amintesc.
Cum ti-ar placea sa se gandeasca lumea la tine peste niste ani?
Cu o relativa admiratie, sperand ca voi reusi din nimic sa cladesc ceva.
Ce te surprinde cel mai mult la oameni?
Tendinta de a face orice pentru a iesi ei in evidenta, pentru a parea ei cei mai buni si mai importanti.
Funny, te-ai gandit imediat la ceva negativ.
Care a fost prima ta slujba?
Receptie/ secretariat la o banca. Neinteresant. Primii bani castigati au fost insa din meditatii la mate in clasa a 12-a.
Care a fost primul lucru pe care l-ai cumparat din primii bani cistigati muncind?
Nu cred ca am cumparat ceva anume.....dar din primul salar am facut cinste.
Care este greseala pe care nu ai vrea sa o mai repeti?
Sa acord prezumtia de nevinovatie pana la demonstrarea contrariului fiecarui om. Numai cei cu adevarat bun o merita.
Ai fost la vreo blind date?
Cred k am fost, am tras cu ochiul si am fugit....:).
De ce ti-e frica pe lumea asta?
K o sa raman o anonima printre atatia altii, k n-o sa reusesc sa-i fac pe ai mei mandri de mine, k nu o sa gasesc “marea dragoste”.
Statistic vorbind…dai papucii mai des decat ii primesti?
Cred k mai mult ii primesc, daca te referi la actul in sine, la omul care spune GATA. Dar ca psihologie, eu sunt cea care se plictiseste prima, dar evita sa spuna stop.
Asta nu ai de unde sa o stii...
Cel mai romantic gest pe care l-ai facut? Dar care ti s-a facut?
Mi-am pus o fundita rosie la gat si m-am daruit( nu te gandi la perversiuni) prietenului. Invers, am primit un inel, la 7 dimineata, in frig, in semn de amintire de la prietenul de care tocmai ma despartisem.
Multumesc pentru sinceritate.
Multumesc si eu.

Leapsa

Nesuferita leapsa. Uite ce ma pune Adelaida sa fac:

1. Ia cartea care este cea mai aproape de tine.
2. Deschide-o la pagina 123.
3. Găseste a 5-a propozitie/frază.
4. Postează pe blog textul următoarelor 4 propozitii/fraze cu aceste instructiuni.
5. Nu îndrazni sa scotocesti prin rafturi după cartea aceea foarte deosebită sau “intelectuală”.
6. Da leapsa mai departe la alti 6 prieteni.

Iata ce am gasit:
"Explicarea comportamentului consumatorului are la baza succesiunea de acte care definesc continutul procesului decizional de cumparare a serviciilor. Ele sunt grupate in cadrul urmatoarelor etape: constientizarea nevoii, culegerea de informatii, evaluarea alternativelor, achizitionarea serviciului si postcumpararea. Alti autori regrupeaza primele trei etape intr-una singura, ajungand la urmatoarea succesiune: precumpararea, cumpararea si postcumpararea serviciilor."
(Marketingul Serviciilor - Iuliana Cetina)

Neinteresant, nu-i asa? Si nu dau leapsa la nimeni. Uite-asa!

Refuz dupa refuz

Tu cat de des spui “nu”? Este un cuvant de care ne ferim mult prea mult.
Iti este teama sa il auzi dar si de mai multe ori sa il rostesti. Preferi sa cauti diverse motive sau scuze pentru a evita asta. Multi ar spune ca este vorba de diplomatie sau altruism. Te gandesti la celalalt si nu vrei sa-i spui simplu – nu! Te pui in locul lui si nu ai vrea sa ti se spuna acelasi lucru. Nu neg ca este foarte important contextul sau modul in care o spui insa este ok sa zici nu, chiar si atunci cand nu ai argumente dar simti ca trebuie sa o spui. Te vei simti mult mai usurat. Poate chiar ii faci un bine celuilalt chiar daca va realiza mult mai tarziu.
Cel mai grav este atunci cand te minti pe tine si refuzi sa vezi cruda realitate. Este o cale de protejare? Nu, este doar o frumoasa amagire. De ce sa privesti acest simplu “nu” ca pe o piedica, cand uneori chiar iti poate oferi o alta oportunitate, un alt mod de a vedea lucrurile sau te poate motiva asa cum nu credeai vreodata.
Rezerva-ti dreptul de a refuza, esti mult prea ocupat sa iti traiesti viata!

Am recunoscut, now what???

Se numeste empatie. Poti identifica usor emotiile celuilalt (sau cel putin asa crezi), emotiile neexprimate, mai ales atunci cand acea persoana face tot posibilul sa nu o arate. Iti imaginezi cum trebuie sa se simta chiar daca nu ai trecut niciodata prin aceeasi situatie.
Nu consider empatia o calitate, poate fi chiar un mare defect. Gandesti mult, iti place sa rezolvi probleme si mergi in general pe ideea ca acolo unde a aparut problema se afla si raspunsul. Nu adormi noaptea pana cand nu gasesti raspunsul la o intrebare ce te macina. Iar de multe ori, problemele la care te gandesti nici macar nu sunt ale tale.
Ceea ce este mai grav este faptul de a incerca sa te transpui in starea respectiva si sa faci eforturi pentru a gasi o solutie de a alina suferinta celuilalt...este mult mai complicat decat suna si putin probabil sa se intample fara sa lase urme.
Te consumi mult si fara sa vrei absorbi din emotiile altora ceea ce te ajuta sa intelegi si sa te pui in locul lor,iar in momentul in care interactiunea s-a incheiat, in loc sa renunti la tot ce ai absorbit, pastrezi in tine o parte din acele emotii.
Am recunoscut, now what???